|
REZUMAT
Muzica electronică a străbătut secolul XX în diverse
forme de manifestare ale artei sonore, condiţionată în
mod direct de dezvoltarea tehnologiei, aceasta din urmă
permiţând compozitorilor şi publicului să lărgească
posibilităţile de expansiune a reprezentărilor artei
muzicale. Experimentul şi avangarda au însemnat o cheie
către progres, implicând tehnologia şi o nouă dimensiune
de receptare a artei muzicale ce s-a conformat spiritului
timpului. Muzica electronică a fost şi rămâne ultima
frontieră a exprimării spiritului muzicii contemporane,
sondând teritorii noi ale expresivităţii şi implicit ale
receptării de către public. Lucrarea noastră porneşte de
la premisa că tehnologia, indiferent de gradul de
sofisticare al aparaturii ce generează sonorităţi, este
doar un mijloc de valorizare a ceea ce se află în centrul
universului de reprezentare a lucrării de artă muzicală:
mesajul ei şi forma de adecvare a expresivităţii acestui
mesaj. Câteva dintre lucrările compozitorului Adrian
Borza vor fi analizate din perspectiva unei receptări
personale, subiective, ca variantă a mulţimii
posibilităţilor de interpretare raportate la un număr
oarecare de personalităţi ce pot forma un public
oarecare.
Cuvinte cheie
muzică electronică, tehnologie, receptare, abstractizare,
spaţializare.
|
...
|
ABSTRACT
Electronic music spanned the 20th century under diverse
forms of expression of the art of sound, being directly
conditioned by the development of technology, which
enabled composers and the public to increase the
expansion potential of music art representations.
Experimenting and the avantgarde offered a key towards
progress, involving technology and a new dimension for
the reception of the art of music which conformed to the
spirit of the time. Electronic music was and is the final
frontier for the expression of the contemporary music
spirit, venturing into new realms of expressivity and
implicitly of reception by the public. Our research starts
from the premise that technology, regardless of the
sophistication degree of the sound-generating devices, is
just a means of highlighting that which lies at the heart of
the representation universe of the musical work of art: its
message and the adequacy of this message’s
expressiveness. Some works by composer Adrian Borza
shall be analyzed from a personal, subjective perspective,
as variant of the multitude of performance modes related
to a certain number of human types that can make up a
certain kind of public.
Key words
electronic music, technology, reception, abstraction,
spatialization
|